Perioada 15 martie – 15 aprilie este „Luna Pădurii”. În acest interval ar trebui să se petreacă lucruri bune pentru păduri. Întâmplător sau nu, în această perioadă au apărut sau se pregătesc să apară modificări legislative care au făcut și fac mult rău pădurii, favorizând jaful care are loc aparent nestingherit de 25 de ani și care a făcut ca România să devină o țară tot mai săracă în păduri, mult sub media europeană și sub nivelul pe care specialiștii îl consideră necesar, ca o consecință a puterii mafiei lemnului care pare să dea tonul atât la conținutul legii cât și la (ne)aplicarea ei.
Astfel, în martie 2008, după complicate diversiuni parlamentare care au „ținut ocupați” cu ochii pe alte proiecte de Cod Silvic specialiștii și ONG-urile de mediu, a apărut actualul „Cod Silvic” – Legea 46 / 2008, rezultat al unor înțelegeri politice oculte, neasumat însă de vreun partid parlamentar ca paternitate, pentru că nu voiau să figureze ca inițiatorii unui act ce era clar că la un moment dat își va „dezveli colții” și va ieși la iveală faptul că nu este un apărător al pădurii, cum a fost prezentat public, ci în multe privințe un facilitator al tăierilor ilegale și a menținerii unei abordări neecologice a managementului pădurii, văzută în continuare în esență în principal ca o resursă de exploatat, nu ca un factor esențial de mediu ce trebuie ocrotit.
Au urmat în ultimii șase ani numeroase modificări dar și un număr și mai mare de propuneri de modificare și completare, cel puțin o duzină fiind și la ora actuală în dezbatere parlamentară. Însă analizate în concret sa constatat că majoritatea vizează „lărgirea portițelor” existente în actuala lege pentru continuarea exploatării sălbatice a pădurilor chiar dacă în unele proiecte, pentru înșelarea opiniei publice, în mod vizibil „se închid portițe” dar prin prevederi meștesugit formulate se deschid de fapt alele, mai periculoase, încât tendința este de servire în continuare și pe linie legislativă a celor care au interesul să taie cât mai mult și cât mai repede, fără scrupule pentru soarta mediului și viitorul țării.
De exemplu, Legea 46 / 2008 a prevăzut continuarea posibilității legale de a construi vile în pădure (art. 37), încurajarea realizării de noi drumuri forestiere peste tot sub pretextul că „mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o condiție de bază a gestionării durabile a pădurilor” !? (art. 83) și nu mai e nevoie nici de autorizație de construire, în schimb sunt declarate „de utilitate privată” chiar când sunt proprietate publică și adesea singura cale de acces spre numeroase obiective de interes public (obiective turistice, localități, trasee turistice, clădiri, terenuri publice etc.). Se instituie obligativitatea acordului organelor silvice pentru orice cules de fructe de pădure, ciuperci etc. inclusiv în cantități simbolice (art.58).
În schimb, prin Legea 46 / 2008 s-a interzis la modul general și absolut orice acces public în orice pădure în scop turistic, sportiv și recreativ, inclusiv pe jos, călare sau pe bicicletă, pe drumuri și poteci existente în pădurile proprietate publică, cu excepția traseelor special marcate în acest sens (care există în sub 1% din păduri) și a proprietarilor, personalul silvic și reprezentanților altor autorități și entități abilitate (art.54), exact invers decât practica în tările dezvoltate, unde accesul nemotorizat în scop recreativ este în principiu libera în păduri. În schimb, au fost relaxate restricțiile pentru acces motorizat în scop recreativ, care nu mai cunoaște nicio interdicție de principiu, ci doar condiția acceptului administratorului pădurii.
Legea 46 / 2008 prin art.108 a consacrat blândețea față de infractori, cel care fură mai puțin de 5 metri cubi de lemn (echivalent valoric calculat după prețul mediu pe metrul cub de lemn pe picior), și nu face asta prea des, nu este infractor, ci doar contravenient – adevărată invitație la furat!
Modificările aduse în ultimii șase ani nu au rezolvat problemele Legii 46 / 2008, ba dimpotrivă. De exemplu Legea 187 / 2012 a abrogat prevederea că faptele incriminate de Codul Silvic ca infracțiune vor fi considerate totdeauna ca prezintând gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și de conduita făptuitorului, astfel că infractorii pot din nou scăpa cu o amendă administrativă modică.
Legea 54 / 2010 a eliminat din Codul Silvic interdicția fragmentării în parcele de sub un hectar a terenurilor cu destinație forestieră care era prevăzută în art.34, iar OUG 193 / 2008 a lungit lista de cazuri în care se pot scoate din fondul forestier în mod definitiv terenuri și deci reduce suprafața acelei păduri, la fel și Legea 193 / 2009, modificând art. 37 din Codul Silvic, iar durata de ocupare „temporară” poate fi acum prelungită nelimitat, prin modul cum a fost modificat art.39 alin.(2) din Codul Silvic prin OUG 193 / 2008. OUG 16 / 2010 a extins lista cazurilor în care scoaterea definitivă din circuitul silvic a unor terenuri se poate face cu scutire de taxă. Legea 187 / 2012 a redus semnificativ pedepsele cu închisoarea pentru infracțiuni silvice prevăzute de art.108-110 din Codul Silvic.
În toamna anului 2013, Guvernul a inițiat un proiect de modificare a Codului Silvic (PL-x nr. 580/2013), trâmbițat ca fiind menit să închidă „portițele” lăsate sau introduse în acesta pentru „băieții deștepți” din mafia pădurilor, și să reducă fenomenul tăierilor ilegale, a cărui amploare foarte mare a trebuit să o recunoască și Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Doar că proiectul nu rezolvă multe prin problemele existente, și pe deasupra creea altele noi. De exemplu, își propunea abrogarea din Codul Silvic a art.120 care interzicea neurmărirea și necondamnarea penală a infractorilor silvici pe motivul că furtul de lemne nu ar prezenta pericol social ridicat. De asemenea, Guvernul propunea abrogarea art.127 privind acordarea de stimulente personalului silvic din amenzile incasate, ceea ce ar fi demotivat și mai mult organele de control să aplice legea.
Însă cele mai periculoase prevederi sunt cele din proiecte de modificare a Codului Silvic propuse de parlamentari și aflate la ora actuală în dezbatere în Parlament, în diverse faze. Asemenea proiecte sunt numeroase și greu de urmărit în evoluția lor, făcând participarea publică extrem de dificilă. Exemple de asemenea propuneri legislative: Pl-x nr. 877/2010; Pl-x nr. 127/2011; PL-x nr. 573/2011; Pl-x nr. 336/2012; Pl-x nr. 436/2013; Pl-x nr. 128/2014; BP743/2008; BP187/2014; BP190/2014 – ultimele două datând din martie 2013, iar altele cinci având prezentări în Biroul Permanent al Camerei Deputaților sau primire de avize în „Luna Pădurii” 15 martie – 15 aprilie.
Printre prevederile negative din aceste proiecte, dintre care unele au mare amploare (peste 15, chiar peste 30 pagini de modificari și completări propuse pentru Codul Silvic), amintim, cu titlu de exemplu, câteva: Instituirea regulii generale de liber acces inclusiv motorizat pe toate drumurile forestiere și posibilitatea de a institui restricții numai cu aprobarea ministerului de resort; recalificarea unei părți din păduri ca fiind „ferme forestiere” cu regim agricol, nu silvic; mărirea suprafeței admise la tăiere rasă de la 3 la 5 hectare.
Alte prevederi din textul acestor propuneri legisaltive prevăd, de exemplu, reducerea sumelor datorate de exploatatori la Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; direcționarea unei părți din redevențele pentru exploatarea pădurilor publice spre finanțarea bisericilor; extinderea listei de funcțiuni pentru care se poate scoate definitiv terenul din circuitul silvic; extinderea listei de funcțiuni pentru realizarea cărora se admite defrișarea să fie extinsă cu hoteluri, restaurante, piscine, pârtii de schi etc. și anularea limitării procentuale din totalul parcelei de pădure pentru care se admite defrișarea; reducerea de cinci ori a suprafeței terenului dat în compensare în caz de scoatere din circuitul silvic.
În dezbaterile parlamentare s-au formulat în comisii amendamente care uneori lovesc foarte dur unele texte importane din Codul Silvic. Asemenea amendamente au existat la majoritatea proiectelor de lege și inițiativelor legislative anterior amintite. De asemenea, parlamentarii au adus în dezbaterile din comisii un număr foarte mare de amendamente la proiectul de lege inițiat de Guvern în toamna anului 2013 (PL-x nr. 580/2013), cea mai mare parte din amendamente fiind lovituri de cuțit în spinarea Codului Silvic, lipsidu-l și mai tare de puterea necesară de a lupta cu tăierile ilegale și alte aspecte negative.
Prin urmare, procedurile parlamentare trebuie urmărite cu mare atenție în următoarele luni în privința propunerilor de modificare și completare a Codului Silvic, pentru a preveni o înrăutățire și mai mare a prevederilor acestuia, și este nevoie de un efort concertat de informare și convingere a autorităților publice cu privire la inadecvarea actualului cadru legal și la periculozitatea juridică pentru păduri și pentru natură în general unei mari părți din propunerile de modificare preconizate în Parlament.
În tot cazul, situația pe teren fiind gravă și fără semne de ameliorare din punct de vedere al tăierilor ilegale și a celor cu aparență legală dar incompatibile cu pricipiile de protecția mediuli și de dezvoltare durabilă, este un trist paradox să fie nevoie ca o bună parte din eforturile de protecție a ceea ce a mai rămas din patrimoniul forestier al României să trebuiască direcționat nu doar spre monitorizarea exploatărilor forestiere în teren și spre abuzurile din procesul de retrocedări sau constituiri de drepturi de proprietate asupra terenurilor silvice, ci și spre autoritățile cu competențe legislative, ce par să fi uitat că menirea lor primordială este ocrotirea pădurii ca element esențial al unui mediu sănătos fără de care nici omul nu poate dăinui ca specie pe termen lung.
Cluj-Napoca, 14 aprilie 2014
DIRECTOR EXECUTIV,
Radu Mititean
Asociația turistică sportivă civică și ecologistă
CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA” (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: http://www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
::::::::::::::::
Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
conservareabiodiversitatii@yahoo.com
lengyelpeter@yahoo.com
Vă mulțumim pentru share!
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii
aliantapentruconservareabiodiversitatii 