Se poate mobiliza societatea civilă din România pentru cauze ecologiste? Ianuarie 2013. Salutăm această inițiativă Alianța pentru Conservarea Biodiversității, care aduce alături teme și preocupări diverse, având un scop comun – protejarea naturii și a mediului.
Anul 2012 nu a fost doar un an electoral. Din punctul de vedere al societății civile, aceasta s-a dovedit de asemenea a fi unul plin de încercări în lupta pentru a proteja și conserva mediul înconjurător. După 15 ani de luptă continuă împotriva folosirii pe scară largă a cianurilor la exploatări aurifere, anul 2012 a adus noi amenințări și cuvinte noi precum „fracking” în limbajul nostru comun. „Fracking” reprezintă prescurtarea folosită în limbaj comun pentru fracturare hidraulică în volum mare.
Gazele de șist au apărut pe agenda publică, după developarea unor decizii oficiale, ținute mult timp la secret. Fără ca oficialitățile să facă o minimă informare a publicului, Compania Chevron a fost prima care și-a anunțat în mod public planurile de a exploata gaze de șist în România. Mai mult decât atât, guvernul nu a procedat corect față de public secretizând integral conținutul acordurilor de concesionare (printr-o interpretare extinsă a unor prevederi ale legii legate de obiectivele strategice de interes național). O astfel de abordare a generat firesc, o opoziție crescândă, justificată și de dreptul firesc consacrat în baza Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justitie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, ratificată prin Legea nr. 86/2000, precum și de OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului: art (3) – “Consultarea publicului este obligatorie în cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare”.
Chevron rămâne principalul jucător deținând patru licențe: una la Bârlad, care a fost cumpărată în 2010 de la Regal Petroleum, și care nu este încă declasificată. Alte trei licențe au fost câștigate de Chevron în Dobrogea. Acestea au fost aprobate de către Guvern la începutul acestui an, și au fost parțial declasificate, după protestele puternice care au avut loc la Barlad în aprilie. Chevron nu este însă singura companie care beneficiază de acorduri similare cu autoritățile: MOL din Ungaria și East West Petroleum din Canada, dețin de asemenea, acorduri cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) care au fost aprobate de guvern în decembrie (detalii la finalul textului, punct 1). Compania Sterling Resources din Canada care are licențe de explorare pentru rezervele convenționale de gaze din România, a declarat că vor folosi aceleași blocuri și pentru a căuta gaze de șist.
Legislația are probleme, dar mai ales lipsuri. România nu are în prezent o legislație specifică pentru zăcămintele de gaze neconvenționale – care includ gazele de șist (detalii la finalul textului, punct 2) – deoarece industria este încă într-un stadiu incipient, și utilizează în schimb aceleași legi care se aplică sectorului de petrol și gaze convenționale, respectiv Legea petrolului nr. 238/2004. Potrivit articolului 4 din aceasta Lege a petrolului, în România toate acordurile petroliere și licențele de explorare sunt informații clasificate. Mai mult decât atât: acordarea licențelor se face la pachet atât pentru explorare cât și exploatare iar concesionarea este conform legislației pentru 30 ani cu posibilitatea de prelungire. Deci argumentul celor care susțin că suntem doar în faza unei simple explorări care nu ar fi atât de periculoasă nu se susține, deoarece toți titularii acordurilor au și dreptul garantat prin contract de a exploata în continuare rezervele pe care le identifică.
Ca o regulă generală, orice companie care deține un acord petrolier poate efectua lucrări de explorare pentru resurse neconvenționale. Până acum s-au făcut doar prospecțiuni și unele foraje de explorare. În blocul Bârlad au fost deja efectuate studii seismice urmând ca două foraje de explorare verticale cu adâncimi de 2,500-3,500 m să fie săpate în următorii doi ani. Primele sonde de explorare ar urma a fi instalate de asemenea, în apropiere de orașele Costinești, Adamclisi și Vama Veche pe coasta Mării Negre. Aceste zone sunt extrem de vulnerabile, având ecosisteme fragile protejate ca rezervații naturale, patrimoniu istoric și cultural (Adamclisi, sau orașul antic Calatis) și ar putea afecta turismul. Oprirea forajelor a fost cauzată de criticile publice puternice și protestele masive; Guvernul USL a susținut un moratoriu până la sfârșitul anului 2012, dar după recenta investire premierul a confirmat iminenta demarare a lucrărilor. Guvernul ar trebui să fie mult mai transparent cu gestionarea resurselor naturale și a modului cum acestea sunt valorificate, dar mai ales atunci când face aprecieri – să nu se bazeze exclusiv pe datele pe care le „livrează” ca informații companiile petroliere în goana lor pentru profit cu orice preț. Recentele declarații ale premierului prezintă date privind piața gazelor de șist care reflectă ca un succes situația din Polonia, unde însă ExxonMob a abandonat vara trecută toate lucrările începute – datorită condițiilor geologice care generează costuri de 3,5 ori mai mari decât în SUA (potrivit cotidianului Gazeta Wyborcza, știre ulterior preluată de presa internațională), sau însăși ponderea pe care gazele din surse neconvenționale o au în producția din SUA. Exagerări am constat dealtfel în cursul anului trecut și la fostul Presedinte al ANRM, care refuza să ia în considerare datele oficiale comunicate de EIA atunci cand anunța că SUA extrage jumătate din gazele sale din surse neconvenționale, ceea ce nu corespunde realității.
România ar trebui să introducă reglementări specifice pentru explorarea gazelor de șist pentru a soluționa probleme legate de mediu și de proprietate și ca să asigure accesul la conductele de gaze – considerau încă din toamna lui 2011 oficialii de la ANRM (inclusiv fostul președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruți, vezi detalii la finalul textului, punct 3). Explotarea gazelor de șist are un impact mult mai mare asupra mediului decât explotarea gazelor convenționale, deoarece necesită utilizarea unor cantități mari de substanțe chimice și de apă pentru a extrage gazele din șisturile compacte aflate în profunzime. Și tocmai apa este o resursă limitată în regiunea de est a țării, dar mai ales în sud-estul Dobrogei.
Impactul acestei metode ca amprentă de apă este bine-cunoscut, și este uriaș, având în vedere faptul că necesita cantități semnificative de apă proaspătă (cca. 15.ooo metri cubi pe foraj), care sunt scoase din rezervele existente, iar din acestea o parte importantă din lichidul injectat, până la 60-70%, rămâne stocata în subteran și este permanent eliminată din circuitul natural al apei. Procesul necesita cantități enorme de apă, care în prezent este utilizată pentru nevoile agriculturii și cele sociale, în Dobrogea sursa fiind furnizată preponderent din ape subterane, a căror contaminare ar fi și mai greu de controlat și practic imposibil de remediat. Epuizarea resurselor de apă, deja atât de limitate reprezintă o preocupare pentru locuitori, și nu este clar care surse de apă urmează să fie utilizate. Autorizațiile emise în Dobrogea și mai târziu parțial de-clasificate (detalii la finalul textului, punct 4), au prevăzut pentru companiile petroliere acces complet la orice sursă disponibilă de apă proaspătă în zonă, fără nici o referire distinctă la articolul 11 alineatul (3) litera (e) din Directiva cadru privind apa 2000/60/CE. Substanțele chimice injectate sunt, în mare parte, ne-biodegradabile și extrem de periculoase. Situația este cu atât mai gravă cu cât viitoarele exploatări se află pe terenuri agricole, în zone în care apa este o resursă limitată, sau sensibile din punct de vedere ecologic. Transformările din subsol datorită fisurării rocii și aglomerării de gaze pot duce la microcutremure, mișcări și alunecări ale solului. Practica injectării fluidelor în formațiuni geologice profunde poate induce și activa de asemenea cutremure. Bârlad este situat în vecinătatea regiunii active seismic: Vrancea. Pentru Dobrogea seismologii au furnizat dovezi că în ultimii ani falia Shabla-Snagov-Vidraru, a fost și ea re-activată.
Având în vedere că în ambele regiuni considerate nu există facilități industriale pentru epurarea fluidelor uzate în procesul de fracturare hidraulică, iar cele locale de tratare a apei din orașul Bârlad satisfac cu greu nevoile locuitorilor, în timp ce în mediul rural nu există astfel de instalații, aceste fluide vor fi cel mai probabil pompate în puțuri de injectare speciale și depozitate ca deșeuri toxice (cum se procedeaza în multe cazuri în Statele Unite) fiind prevăzută această posibilitate, în cuprinsul acordurilor parțial declasificate pentru Dobrogea, menționate mai sus.
Localnicii, consideră de asemenea, că injectarea de produse chimice periculoase/ toxice în subteran ar trebui să fie interzisă cât timp efectele pe termen mediu și lung nu au fost studiate. Pe termen lung, injectarea în subteran de substanțe chimice poate fi extrem de dăunătoare și chiar otrăvitoare; infestarea acviferelor subterane adânci are potențial capacitatea de a afecta sursele utilizate de aprovizionarea cu apă, în timp ce operațiunile de la nivelul solului afectează solul. Impactul cumulat al lucrărilor de explorare și exploatare va restricționa alte activități economice tradiționale din zonă, cum ar fi agricultura și turismul pe litoralul Mării Negre, punând astfel în pericol dezvoltarea durabilă, și cauzând pierderea locurilor de muncă ale locuitorilor.
Pentru a susține industria gazelor de șist, România mai trebuie să se confrunte cu problema drepturilor de proprietate asupra terenurilor. Spre deosebire de SUA, unde exploatarea gazelor de șist a fost ajutată de faptul că proprietarii privați ai terenurilor au și drepturile comerciale directe asupra resurselor minerale aflate pe teritoriul lor, în România, aceste drepturi comerciale sunt deținute de stat. Este necesară revizuirea regulamentelor de acordare a accesului la conductele de gaze, în prezent deținute și operate de către câteva companii mari integrate de energie care au controlul producției, transportului și vânzărilor; fără acces la rețeaua de transport, companiile producătoare de gaze din șisturi gazeifere, care doresc să intre pe piață, vor fi în imposibilitatea de a livra gaze naturale pentru clienții lor.
Societatea civilă. O mare problemă cu care se confruntă companiile este însă opinia publică. Datorită secretizării contractelor și a lipsei de transparență cu privire la gazele de șist/ neconvenționale, opinia publică a fost informată abia în ianuarie 2012, când activiștii au solicitat informații autorităților publice. Organizații neguvernamentale au cerut informații de interes public ministerelor și agentiilor guvernamentale, dar autoritățile române au rămas ambigue sau nici măcar nu au răspuns. Ca urmare, la data de 2 martie 2012, în Primăria Municipiului Bârlad, în jur de 80 de persoane s-au adunat și au scris o scrisoare primului-ministru la acea vreme, fără a primi un răspuns concludent. Această secretomanie în formă continuată a început să sensibilizeze opinia publică, și să mobilizeze un interes public crescând, care s-a transformat într-un răspuns local puternic al societății civile: proteste și mari mitinguri în Bârlad (4.000 de persoane au participat în martie, iar apoi 7000 în aprilie), dar și în Constanța, Vama Veche, Costinești, București. Nici un reprezentant al guvernului central nu a răspuns la cererea lor de dialog. Amploarea manifestărilor publice s-a diminuat în perioada declaratului moratoriu, dar activiștii de mediu din Romania au fost prezenți în București la un miting care a marcat Ziua Globală a Protestelor Antifracking, pe 22 septembrie 2012.
O petiţie on-line, demarată în februarie 2012, a adunat peste 8.000 de semnături. Link aici:
http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h
O coaliție de ONG-uri a intentat un proces în instanță care se afla în curs de desfășurare, împotriva ANRM și Companiei Chevron, cerând rezilierea licențelor acordate (a început în luna iulie). Trei petiții au fost deja adresate în 2012 Comisiei pentru petitii a Parlamentului European, cu privire la exploatarea gazelor de șist. Mai recent a fost inregistrată o petiție, susținută de peste 21.700 de persoane din Bârlad privind deciziile luate de Guvernul României pentru a promova exploatarea gazelor de șist, fără consultare publică, fără a informa autoritățile locale, sau a răspunde la întrebările adresate de cetățeni, aceștia solicitând Comisiei pentru petiții și Parlamentului European, să clarifice situația și să ia toate măsurile suplimentare necesare pentru menținerea sănătății locuitorilor și a mediului.
O ințiativă legislativă pentru interzicerea fracturarii hidraulice a fost depusă în Parlament, și apoi respinsă de Senat în luna iunie. Rămâne însă de văzut ce decizie se va adopta în Camera Deputatilor – decizională, care datorită alegerilor de la începutul lunii decembrie, a amânat dezbaterea pentru noul legislativ.
În timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, această problemă fierbinte a fost evitată de majoritatea candidaților, preocupați să nu piardă încrederea și voturile. Cât de avansat este noul Guvern în formularea unei politici privind această problema, având în vedere rapoartele și studii recente la nivelul UE, sau pentru a răspunde la întrebările despre fracking transmise de societatea civilă, nu se cunoaște deocamdată. Dar declarațiile politice prefigurează decizia de a continua cu orice preț.
În ziua alegerilor parlamentare, trei localități din Dobrogea: Mangalia, Limanu și Costinești și-au chemat locuitorii să-și exprime acordul/ dezacordul cu privire la exploatarea gazelor de șist în cadrul așezărilor lor. Singurul referendum în măsură să îndeplinească numărul necesar de voturi pentru validare (50% + 1 din electorat) a fost cel din Costinești. La Costinești 94,4% din alegători au votat împotriva utilizării fracturării hidraulice (întrebarea era dacă sunt de acord cu utilizarea metodei de fracturare hidraulică pentru exploatarea gazului de șist în zonă sau nu). În celelalte două localități a fost un vot similar și masiv împotrivă (peste 80%), dar prezenţa la vot nu a atins pragul de validare. Chiar și pentru alegerile parlamentare, participarea la vot a fost mai scăzută: 42%. În tot acest timp, un lobby puternic din partea industriei s-a făcut simțit și în România; acest fapt nu este ieșit din comun în contextul în care chiar și în instituțiile comunitare, care au reglementări pentru exercitarea acestei activități, lobbiștii sunt nu doar prezenți (vezi punctul 5 de la finalul textului) dar au și un buget consistent alocat acestei activități.
În confruntarea intereselor lor cu cele ale companiilor, cetățenii se simt vulnerabili cât timp resursele lor sunt doar cele proprii, de timp și de muncă în regim de voluntariat, iar cele financiare sunt incomparabile cu ale marilor companii interesate. Așteptările lor se îndreaptă către autorități, cele chemate să le apere interesele, dar care până în prezent nu s-au arătat dispuse la un dialog cu proprii cetățeni. Oamenii se tem pentru viitorul lor și pentru viitorul copiilor lor: „Ce fel de viață le vom asigura copiilor noștri, vor trebui ei să plătească pentru alegerile noastre greșite? Avem un ținut atât de frumos aici, pe malul Mării Negre. Și ne dorim ca Guvernul să aducă investitori care să se ocupe de energie curată”, îmi spunea recent o mamă și activistă de mediu din Costinești.
Georgeta Elisabeta Ionescu
Institutul Verde
contact@institutulverde.ro
http://institutulverde.ro
0752150443
Explicații la text:
1. În data de 4 decembrie 2012, în sedința de Guvern s-au aprobat: Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-2 TRIA, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi East West Petroleum Corp; Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-11 Buziaş, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi SC Universal Premium SA; Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-6 Curtici, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Mol Hungarian Oil and Gas Public Limited Company împreună cu SC Expert Petroleum SRL; Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-4 Tulcea, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Clara Petroleum LTD; Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-9 Păuliş, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi SC Universal Premium SA.
3. Reuters, 2.12.2011:
http://www.reuters.com/article/2011/12/02/energy-shale-romania-idUSL5E7N21Z320111202
și Balkans News, 05.12.2011: Romania should introduce specific regulations for shale gas exploration:
http://www.balkans.com/open-news.php?uniquenumber=128606
4. A se vedea Art. 8 din HG-urile privind acorduile de concesiune parțial declasificate (textele acestor HG-uri sunt similare ca și tehnică de redactare, diferind doar titularii acordului și delimitarea perimetrelor la care se referă)
5. Foot on the gas, lobbyists push for unregulated shale gas, Corporate Europe Observatory, November 2012:
Dă clic pentru a accesa Article_Shale%20Gas%20Lobby_final.pdf
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii, Institutul Verde
aliantapentruconservareabiodiversitatii 
Nu-i lasam !
Felicitari pentru ceea ce faceti!
Va rugam sa acesati blogul nostru, http://www.gusturinaturale.blogspot.com, sau pagina facebook cu acelasi nume (Gusturi Naturale), pentru a citi despre ce facem noi, intr-o cauza similara.
Va asteptam!