Un proiect de conservare EX SITU a unei specii din Lista Roșie va conține, obligatoriu, o analiză SWOT. Nu pentru a fi absolvit de vreo vină ci pentru un management riguros al riscurilor, nu? Citești cam tot ce poți citi, faci ședințe, faci brainstorming, pentru gestionarea și reducerea riscurilor. Puse cap la cap, ideile se vor concretiza în ceva de genul:
S: caracterul endemic al speciei; existența facilităților din cadrul Acvariului pentru conservarea speciilor acvatice; largi posibilități de diseminare a strategiilor de conștientizare a publicului.
W: mărimea populației; ciclu vital scurt al roșioarei termale; date prealabile practic inexistente legate de potențialul reproductiv al speciei în condiții de captivitate.
O: necesitatea de management al populației, de preservare din punct de vedere genetic într-o perioadă critică pentru specie, obținerea de descendenți pentru … ”Re-inforcement/ Supplementation: addition of individuals to an existing population of conspecifics (IUCN/SSC Guidelines For Re-Introductions, Approved by the 41st Meeting of the IUCN Council, Gland Switzerland, May 1995).
T: riscuri privind: stare proastă de condiție a animalelor datorită deprecierii mediului acvatic în ecosistemul de provenienţă şi rezistenţă redusă la manipulare/ transport; lipsa răspunsului reproductiv în condiții de captivitate; prolificitate redusă în condiții de captivitate; supraviețuire redusă a puilor predezvoltați de roșioară termală, inadaptarea la hrănire artificială. Deteriorarea ireversibilă a ecosistemului termal din bazinul pârâului Pețea.
Apoi începe perioada de implementare și constați, cu bucurie, că ai redus riscurile anticipate, la zero. Ai fi crezut? Nu … . Zero mortalități la transport cât și pe durata aclimatării la mediul de captivitate și pe toată durata derulării proiectului; ai identificat condițiile adecvate pentru stimularea reproducerii și, în sfârșit, ai de 33.3333 ori mai mulți pești dintr-o nouă generație, un lot ”captive breeding”, dar este exact ceea ce ți-ai propus; ”nou-născuții”, după trecerea la înotul liber, supraviețuiesc, într-un procent de 100% și nu, nu e meritul tău, ci al speciei care dorește să se perpetueze. Și da, ai uitat să estimezi un mic risc (dar cine ar fi putut să o facă, în cazul unei specii provenite dintr-un ecosistem special – termal, cu o compoziție specifică a apei, sedimentelor, cu o dinamică anuală a factorilor fizici, climatici, hidrologici relativ puțin descrisă în datele statistice bibliografice): acela că spațiul alocat ar putea fi insuficient comparativ cu potențialul reproductiv al celor câțiva adulți ”wild caught”.
Descoperi lucruri – noi sau parțial cunoscute sau te pregătești să le descoperi și să-ți continui munca – în legătură cu o specie, fără valoare economică dar importantă tocmai prin nișa pe care o ocupă; adulții au depășit deja vârsta de 2 ani dar continuă să supraviețuiască, pregătindu-se poate pentru a se multiplica printr-o nouă generație; secvențierea genelor și raportul – ACTUAL – dintre sexe oferă o altă persectivă asupra populației actuale dintr-un ecosistem natural special (și așteptăm publicarea rezultatelor de către echipa specialiștilor maghiari).
Când lucrezi cu speciile vii, ești foarte atent la ele cât și la tine însuți. În acest … parteneriat, fiecare dă tot ce are mai bun. Când a venit momentul și te uiți pe gantt – foarte frumos, acolo ai scris tot ce și când trebuie să execuți – ne pregătim cu toții să revenim la ecosistemul natural, e momentul repopulării. E un sentiment plăcut, să redai LIBERTATEA, mai ales unor indivizi care nu au cunoscut-o vreodată. Chiar și vertebrate inferioare, ești sigur că peștii o vor valoriza foarte mult. Și nu, nu ești Dumnezeu ci doar o parte dintr-un sistem. Sau așa crezi.
Și atunci te confrunți cu riscul pe care puteai cel mai puțin să-l controlezi: un ecosistem natural care, poate, există acolo dinainte de ultima glaciațiune, acum este practic extinct nemaiputând susține … vietățile care l-au consacrat. Nu ai prevăzut dimensiunile acestui risc pentru că nu puteai cuprinde – în obiectivele tale, în timpul și spațiul tău, resursele tale – și strategia conservării IN SITU.
Putem vorbi de un soi de autism în care fiecare are propriile obiective ale muncii sale fără a înțelege, corela, susține, acționa asupra muncii celuilalt? Nu, nu putem. Și nici nu doresc să dezvolt.
De ce acum, roșioara termală? Am citit știrile din ultimile zile; despre disproporția între consumul actual și datele, lipsite total de … actualitate, privind mărimea și capacitatea de regenerare a zăcământului termal. Suntem prea mulți, 7 miliarde de oameni? Poate că nu, pentru problemele pe care le avem, le creăm. Sau nu e vorba de număr …
Pentru că aici nu e o pagină de dialog, voi aborda pragmatic problema.
Roșioara termală este, în prezent, o specie de colecție, vie, a Acvariului gălățean, cu – deocamdată – 45 de indivizi (în vârstă de 3 – 4 ani) proveniți din mediul natural și 1500 de indivizi în vârstă de 1 an, obținuți în captivitate, dintr-un număr redus de genitori … . Mai există un număr semnificativ de specimene în alte locații din România și Europa, de asemenea în captivitate. Pești cu acte în regulă. Pot avea și pașaport către cei care doresc să îi conserve, pe durată de timp comparabilă cu supraviețuirea în mediul natural.
Tot în colecție vor rămâne și solzii prelevați de la câteva exemplare; structuri dermice obținuți pe căi neinvazive dar pline de informații, permițând identificarea la nivel de gen sau specie, filogenie, dimorfism sexual, determinarea vârstei, evaluarea impactului condițiilor de habitat asupra creșterii.
Aria de prelevare a solzilor:
Detalii structurale (foto original):
2 – Formațiune solzoasă laterale (10×3). CA câmp anterior; CP – câmp posterior; RP – radii (sclerite radiare) primare; RS – radii (sclerite radiare) secundare; RT – radii (sclerite radiare) terțiare; F – focar (nucleus)
3 – Solzi normali (din zona cuprinsă între inserția dorsalei și linia laterala) cu focus, creste radiare, circuli și tuberculi și solzi ai liniei laterale.
3 – solz al liniei laterale, lipsit de zona focală (nucleus) cu canalul liniei laterale dispus după axa antero-posterioară (10×3.5);
4 – canal al liniei laterale cu por anterior și por posterior (15×10);
5 – tuberculi din câmpul posterior al solzului normal, cu formă ovalară sau neregulată (15×10);
6 – tubercul cu formă circulară din câmpul posterior al solzului normal (15×40)
7 – focus (nucleus) cu granule, radii care intersectează focusul și circuli (15×40);
8, 9 – Solzi din zona laterală a corpului (15×40). C – circuli (sclerite circulare) cu aspect de creste; S.I.C. – spații intercirculare hialine; C.Î. – circuli (sclerite circulare) întrerupte; G – granulații intercirculare; P.C. – proiecții calcogene; Le – denticuli ai scleritelor ciculare (lepidonți)
Analiza statistică a formei solzilor este aplicată, ca o metodă de discriminare (deosebire) a speciilor/ ecoformelor:
10 – Variația formei solzilor reprezentată grafic cu ajutorul coeficienților componentelor principale (PC) și vizualizată prin intermediul grilei de tansformare
11 – Limitele de încredere (90%) ale distribuției scorurilor primelor două componente principale (PC) ale analizei formei solzilor peștilor din cele 2 probe. Dispunerea specimenelor în morfospațiul analizei multivariate (PC1 36.865%, PC2 21.766%)
Și?
Poate că aceasta nu e istorie și nu e filă de poveste și nici filă de proiect. Poate că e doar o fractură în evoluția unui ecosistem unic în Europa.
Gabriela Grigoraș
Galați, 2015
Gabriela Grigoras, Dr. Eng.
Aquarium Curator
Movable Cultural Heritage/Ichthyology Expert
Museum Complex of Natural Sciences
Aquarium Department
Str. Regiment 11 Siret nr. 6A
800 340 Galati Romania
Tel + 40 236 411 898
Fax + 40 236 414 475
E-mail griggabi@yahoo.com
Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
Vă mulțumim pentru share!
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii
aliantapentruconservareabiodiversitatii 