Atât pentru bogul ACB cât pentru lista de discuții Conservarea Biodiversității, acest an a fost unul „tărăgănat”. Adică, se simte în societate un fel de sațietate față de încercările care au dus doar la reușite parțiale și la numeroase eșecuri în ceea ce privește protejarea valorilor naturale. Mulți dintre cei care ar avea capacitatea să formuleze o idee coerentă, nu prea au timp de asta, iar după experiența anilor în care efectele pozitive ale discuțiilor nu au fost prea evidente… există și o masivă retragere… fiecare în cochilia lui personală. Proiectele ultrabirocratice mai absorb și ele din puținele energii eventual disponibile. Așa se ajunge ca până și la subiecte extraordinar de importante din domeniul conservării biodiversității, din partea societății civile să nu mai fie formulată nici măcar o opinie. Ce se poate spera oarecum pentru viitor, este să revină cumva viața în societatea civilă interesată de Natură.
Se poate spera ca măcar câțiva… 5, 10, 100 de oameni niciodată nu vor abandona ideea că merită încercat. Dar se poate să rămână doar 1 sau 2. Restul… vor fi absorbiți de firmele de consultanță, de proiectele europene ultrabirocratice din care să câștige o pâine… în general destul de amară.
© dr. Peter Lengyel