26 Septembrie este Ziua Internaționala a Munților Carpați, eveniment marcat în toate cele șapte țări semnatare ale Convenției Carpatice
(încheiate în 2003 și ratificate și de țara noastră în anul 2006), formând un cadru regional de cooperare între Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia pentru protecția și dezvoltarea durabilă a acestui lanț muntos de peste 1500 km lungime, coloana
vertebrală a estului european.
Carpații sunt un element definitoriu al României, acoperind peste o treime din suprafața țării și fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic și de mediu. Doar că, în loc să tratăm cu respect și grijă
acest deosebit patrimoniu, îl supunem unei presiuni tot mai mari și mai iresposabile, amenințând grav peisajul, moștenirea culturală și natura carpatină, de parcă ar fi un teritoriu al nimănui sau al inamicului, și nu perla turistică, adăpostul în vremuri grele, leagănul de civilizație, castelul de apă și lada de comori minerale a României.
Astfel, pădurile carpatine sunt într-un proces accelerat de brăcuire și tăieri rase masive și în mare parte și ilegale, în profitul marilor rechini forestieri internaționali prin care milioane de metri cubi de lemn furat sau cumpărat pe prețuri de mai nimic de la stat sau privați iau calea altor zări, și încă sub forma de lemn brut sau cu prelucrare minimală, iar autoritățile tocmai se pregătesc să modifice din nou Codul Silvic în favoarea mafiei lemnului, dar pe de altă parte în mod ipocrit proclamăm ”Grădina carpatică” drept brand turistic al României.
Râurile carpatine care au scăpat de marile baraje și aducțiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasă aproape seci și cu albiile distruse de lucrări criminale tolerate de autorități. Culmile cele mai frumoase sunt sluțite de păduri de eoliene, antene GSM și linii electrice aeriene, iar habitatele sunt fragmentate
și asaltate de mașini, case de vacanță și picnicăreli poluatoare în urma realizării de tot mai multe șosele asfaltate și zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanță cu arhitectură de prost gust și care se întind peste tot ca un cancer, în timp ce stânele și sălașele
tradiționale dispar dar munții se umple de amatori de distracții motorizate puternic poluante.
Marile carnivore, protejate prin convenții internaționale, sunt sursa de profit pentru vânătoarea practicată în mod neetic și antiecologic, țintind mereu exemplarele cele mai valoroase, visate de cei cu bani din Occidentul care și-a exterminat cu inconștiență toți urșii și lupii și acum se înfruptă lacom din fauna carpatină, iar mineritul continuă să
lase răni cumplite în peisaj și în calitatea apelor de suprafață și subterane, și în loc să se vindece aceste răni, se plănuiesc noi mari exploatări de suprafață.
De aceea, deși 26 Septembrie ar trebui să fie o sărbătoare, pentru cine cunoaște și iubește Carpații, este mai mult o zi în plus de luptă pentru apărarea lor de agresiunile unor oameni, firme și autorități fără cap sau fără scrupule, și de îngrijorare ca această zi care ar trebui să fie festivă riscă să ajungă o zi de comemorare, dacă noi ca societate nu ne
schimbăm atitudinea față de această comoară dăruită de natură și batjocorită de oameni.
Cluj-Napoca, 26 septembrie 2014
Radu Mititean
director executiv CCN
Asociația turistică sportivă civică și ecologistă
CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA” (CCN)
str. Septimiu Albini nr. 133 ap. 18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
Vă mulțumim pentru share!
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii