1. GENERALITĂŢI
Protecţia mediului este o preocupare prioritară pentru autorităţi şi comunitatea locală, este integrată în toate celelalte politici şi constituie un criteriu esenţial pentru luarea deciziilor în toate domeniile. În acest sens politica de dezvoltare urbană şi economică se orientează spre evoluţii şi activităţi cu impact de mediu redus şi evită menţinerea sau atragerea în oraş şi împrejurimi a unor structuri precum industrii puternic poluante şi pune accent pe întărirea monitoringului de mediu şi analiza aprofundată şi strategică a impactului de mediu.
2. INFORMAREA, EDUCAŢIA ŞI IMPLICAREA ECOLOGICĂ A COMUNITĂŢII
Oraşul depune eforturi să devină o comunitate de avangardă în probleme de mediu şi în acest sens acţionează pentru a obţine un nivel înalt de formaţie şi conştiinţă ecologică în rândul locuitorilor şi elementelor decizionale, printr-un masiv efort de informare, educare şi implicare a comunităţii în probleme de mediu, cu accent pe generalizarea, adecvarea şi eficientizarea activităţilor de educaţie ecologică, informare sistematică completă a publicului pe înţelesul lui, consultare proactivă şi dezbatere publică reală şi din stadii incipiente a problemelor, politicilor şi proiectelor de mediu sau cu impact de mediu, implicarea şi sprijinirea societăţii civile.
3. GESTIUNEA DEŞEURILOR
Oraşul se orientează spre un sistem de management integrat al deşeurilor, stabil, modern şi sustenabil pe termen lung, la nivelul celor mai bune tehnologii şi practici, pus în concordanţă cu legislaţia şi integrat sistemului judeţean / zonal şi în concordanţă cu politicile regionale şi naţionale în domeniu şi cu reglementările şi strategiile din UE, utilizând inclusiv pârghii economice şi educaţionale şi politici de informare şi cooperare.
Sistemul pune accent pe prevenirea producerii deşeurilor, reducerea cantităţilor produse (în special a celor periculoase sau greu sau deloc reciclabile), colectarea completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi procesare eficientă şi cât mai puţin poluantă, recuperare şi valorificare performantă şi depozitare selectivă, cu impact de mediu cât mai redus, a celor momentan nerecuperabile.
4. SPAŢIILE VERZI ŞI PROTECŢIA BIODIVERSITĂŢII
Oraşul tinde să (re)devină o urbe cu un procent de spaţiu verde pe cap de locuitor peste media la nivel naţional şi cu o distribuţie adecvată a spaţiilor verzi care să asigure accesul facil al tuturor locuitorilor şi îndeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare şi pro-biodiversitate.
În acest sens se face un efort puternic investiţional şi de reglementare ce include creşterea cantitativă accentuată a suprafeţelor de spaţii verzi prin conservarea celor existente şi realizarea de spaţii verzi noi în zonele deficitare şi în cele de dezvoltare urbană, asigurând că spaţiile au compacteţe, suprafaţă adecvată şi interconectare formând o reţea verde.
Spaţiile verzi sunt tratate ca ecosistem şi prin urmare primează criteriile ecologice asupra celor estetice iar în extravilan se conservă cât mai multe zone naturale sau cvasinaturale. În intravilan se impun obligaţii sporite cantitativ şi calitativ privind suprafeţele plantate în perimetrele construite, parcări etc. Pentru terenurile cultivate şi cele cu vegetaţie forestieră se promovează şi impun practici agricole şi silvice ecologice.
Se au în vedere variante neconvenţionale de creştere a suprafeţei verzi cum este utilizarea acoperişurilor, grilaj cu gazon în loc de suprafeţe asfaltate etc. Se revizuiesc practicile de deratizare şi dezinsecţie pentru a reduce afectarea biodiversităţii. Se iau măsuri inclusiv constructive de favorizare a faunei naturale în oraş – în special păsări, lilieci, insecte.
5. TRANSPORTUL DURABIL ŞI MINIMIZAREA IMPACTULUI MOBILITĂŢII
Ţinta este realizarea unui sistem eficient şi durabil de transport urban şi periurban care să satisfacă necesităţile de mobilitate a persoanelor şi bunurilor cu un impact de mediu cât mai redus. În acest sens se elaborează şi implementează o politică de transporturi care revizuieşte radical sistemul actual nu doar ca distribuţie a fluxurilor ci şi ca tipuri şi modalităţi de transport.
Accentul se pune pe promovarea transportului în comun şi descurajarea celui automobilistic, precum şi pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic) şi a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrică) sau prin tehnologie performantă de diminuare a emisiilor. Criterii sunt cele de nivel de emisii de noxe dar şi cele de zgomot, vibraţii şi spaţiul ocupat în deplasare şi staţionare.
De asemenea, se optimizează traficul auto existent şi viitor. În acest sens se realizează studii complexe corelate cu revizuirea PUG şi un sistem de monitorizare şi gestiune centralizată / dinamică a traficului rutier. Se relochează fluxurile de trafic şi zonele de staţionare atât prin elemente de infrastructură noi sau ajustarea celor actuale cât şi prin instituirea de reguli de restricţie sau condiţionare selectivă a accesului sau staţionării, în scopul degajării zonei centrale şi a zonelor rezidenţiale şi eliminarea din intravilan a traficului rutier de tranzit şi periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, în contrapartidă cu adecvarea altor zone pentru absorbţia de flux ridicat de trafic rutier şi de mase mari de vehicule staţionate respectiv preluarea traficului de tranzit.
Totodată se modernizează şi amenajează infrastructura de transport pentru a reduce impactul de mediu al utilizării ei şi se promovează transportul intermodal.
6. PROTECŢIA APELOR
Oraşul va căuta să se asigure că râul / râurile care îl străbat sunt un element central, atractiv şi de valoare pentru urbe, iar pâraiele nu sunt o problemă de salubritate ci o valoare ecologică iar calitatea apelor subterane se reabilitează şi menţine la un nivel adecvat peste tot.
Se extinde reţeaua de canalizare la întreg perimetrul construit, se promoveaza separarea celei pluviale de cea pentru ape fecaloid-menajare şi industriale şi se previne şi rezolvă orice exfiltraţii sau funcţionări inadecvate ale staţiei de epurare. Se elimină deversările directe în apele de suprafaţă. Se iau măsuri de depoluare şi combatere a eutrofizării lacurilor existente şi menţinerea şi extinderea oglinzilor de apă din oraş şi îmbunătăţirea stării sau potenţialului ecologic, inclusiv a celor artificiale sau puternic modificate antropic.
Se stopează amenajările de albii şi maluri de tip betonare / canalizare. Lucrările viitoare eventual necesare se axează pe materiale şi tehnologii cu impact de mediu mai redus şi se încearcă o păstrare în forme cât mai apropiat de cele naturale. Se au în vedere renaturări de albii, păstrarea şi refacerea debitelor pe râuri şi condiţiilor naturale şi a ihtiofaunei şi evitarea apariţiei unor utilizări puternic poluante sau consumptive.
Se promovează politici de economisire a apei potabile şi a apei în general şi de evitare a perturbării calităţii, cantităţii şi circulaţiei apelor subterane prin supraextracţie sau injecţie, prin drenaj sau barare prin lucrări de construcţii în adâncime, prin impermeabilizarea suprafeţelor sau poluare chimică sau termică. Apele sunt tratate ca ecosisteme.
7. PROTECŢIA ATMOSFEREI
Se urmăreşte ca oraşul să (re)devină un oraş cu „aer curat” adecvat şi posibil pentru un oraş modern universitar şi turistic axat pe servicii şi plasat în cadru natural favorabil.
Un accent important se pune pe reducerea noxelor emise de autovehicule pe ansamblu precum şi în perioade de vârf sau zone „fierbinţi” atât prin măsurile de reducere şi redistribuire a traficului auto în oraş (menţionate la secţiunea transport durabil) cât şi prin monitorizare strictă şi sancţiuni contra celor ce utilizează autovehicule ce nu se încadrează în normele de emisii dar şi prin măsuri proactive inclusiv fiscale de promovare a utilizării unor vehicule sau forme de transport cu emisii cât mai reduse.
De asemenea, se urmăreşte implementarea unor politici de minimizare a emisiilor de gaze şi pulberi în atmosferă de către agenţii economici din oraş, în special cei a căror locaţie este în sau în apropriere de zone centrale / pericentrale / rezidenţiale sau care sunt situaţi în zonele amonte ale fluxurilor obişnuite de aer sau alte locaţii nefavorabile. Se promovează mutarea acestora în alte zone dacă emisiile nu pot fi duse la nivele cvasinule şi împiedică apariţia în aceste zone de noi structuri industriale sau de altă natură ce poluează atmosfera.
Se formulează politici şi reguli de evitare sau diminuare a producerii de fum / praf prin alte activităţi cum sunt cele de termoficare sau de incinerare de biomasă în aer liber care degajă fum sau degajările de praf de la traficul rutier ( străzi nemodernizate sau vehicule murdare) sau activitatea pe şantiere fără măsuri adecvate ( stropire, perdele de protecţie etc.)
8. PROTECŢIA SOLULUI
Se urmăreşte reducerea / eliminarea poluării solului şi subsolului sau modificarea potenţialului biologic prin secătuire, suprasaturare hidrică sau uscare etc. precum şi reducerea / eliminarea degradării fizice a solului (alunecări de teren, eroziune, îndepărtarea stratului fertil etc.).
În acest sens se reglementează şi monitorizează adecvat practicile agricole şi cele din construcţii şi se iau măsuri proactive de promovare a bunelor practici şi a celor mai bune tehnologii disponibile. Sunt vizate în special lucrările pe suprafaţă mare sau în adâncime precum şi cele în pantă accentuată sau în zone instabile geotehnic şi la nevoie se restricţionează construcţiile.
Solul este privit ca element de valoare intrinsecă de mediu şi ca ecosistem şi este monitorizat şi îmbunătăţit ca valoare biologică în special dar nu exclusiv în zonele cu vegetaţie din intravilan.
9. PROTECŢIA CONTRA POLUĂRII ACUSTICE ŞI LUMINOASE
Oraşul trebuie să redevină şi să fie perceput ca un oraş liniştit (în sens propriu), în special zona centrală, zonele rezidenţiale, zonele de servicii mediale, de educaţie şi de recreere. În acest sens politicile de limitare a zgomotului şi vibraţiilor vizează sursele, cu accent pe traficul auto, feroviar şi aerian, lucrările de construcţii, lucrările la trama stradală şi reţelele edilitare şi sursele de tip disco / concerte în aer liber şi se face o monitorizare extinsă.
Se utilizează toate instrumentele, inclusiv instituirea de limite de zgomot diferenţiate teritorial şi orar, politici de sancţiuni şi bonificaţii, infrastructuri de limitare a zgomotului (structuri care absorb sau ecranează zgomotul şi tehnologii şi materiale care previn sau reduc producerea sa cum ar fi tipul de utilaje folosite la lucrări sau materialul utilizat la carosabil). Evaluarea impactului cert sau potenţial auditiv şi vibrator al unui obiectiv ia în calcul şi efectele indirecte de tipul traficului auto suplimentar atras.
Fără a afecta nevoile de punere în valoare a monumentelor şi zonei centrale şi siguranţa publică şi a traficului, se urmăreşte evitarea pe timp de noapte a excesului de iluminare în special în sau spre zonele rezidenţiale sau naturale. Nu se admit sisteme laser sau reflectoare cu bătaie lungă cu orientare variabilă şi alte elemente de poluare luminoasă.
10. PROTECŢIA PEISAJULUI
Oraşul nu trebuie mascat privirilor vizitatorilor dar impactul peisagistic şi integrarea cu elementele naturale este avută în vedere la toate nivelele, de la arhitectura unei anumite clădiri sau ansamblu arhitectonic sau arteră de circulaţie până la cea a oraşului pe ansamblu sau a întregii zone metropolitane.
Se caută limitarea impactului peisagistic prin reglementarea regimului de înălţime, a formei, culorii şi reflectivităţii clădirilor şi elementelor acestora precum şi a altor elemente cu suprafaţă sau înălţime ridicată sau care prin amplasare sunt puternic vizibile în special de la distanţă. Se iau măsuri de intercalare şi mascare cu vegetaţie sau prin taluzuri sau semiîngropare în teren a elementelor ce nu merită evidenţiate sau a zonelor ce au aspect actualmente lipsit de elemente naturale şi în acest sens se analizează perspectiva din diverse incidenţe inclusiv din aer, din zonele de agrement, de pe căile de acces şi de pe puncte dominante cum sunt dealuri înconjurătoare.
Radu Mititean
director executiv CCN
Asociația turistică sportivă civică și ecologistă
CLUBUL DE CICLOTURISM “NAPOCA” (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: http://www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: office@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
conservareabiodiversitatii@yahoo.com
lengyelpeter@yahoo.com
Vă mulțumim pentru share!
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii
aliantapentruconservareabiodiversitatii 