Centrul de Documentare pentru Studiul Biodiverstății (C.D.S.B.)
Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole –
Universitatea „Ovidius” din Constanța
Adonis vernalis
Baza falezei de la Rusalka
Pseudopus apodus la Rusalka
Viperă cu corn (Vipera ammodytes montandoni) femelă la Rusalka
Viperă cu corn la Rusalka
Crocus sp.
Crocus variegatus
Soarele explodase. La orizont, spre Cerna, deasupra câmpurilor încinse aerul dansa făcând imaginile să se vălurească ușor, ca privite printr-un geam prost turnat. Aveam vântul fierbinte în față și rucsacul în spate, iar bocancii îi târâiam prin praful gros de juma’ de palmă.
Măcin 2006
Martie timpuriu la Măcin
Pricopan 2006
Era trecut de amiaza și la sol erau peste 40º C. Echipa se înșira în spate. Cinci persoane. Nici mulți, nici puțini. Suficienți ar spune cineva. Nu eram eu lider, chiar dacă întâmplător mă nimerisem în față. ”Magistrul„, cum îi spuneam toți, pășea îndesat în spatele coloanei în chip de încheietor de pluton. Și chiar așa și păream, un soi de soldați echipați până-n dinți cu tot soiul de echipamente și unelte. Pentru acea zi aveam în plan recuperarea înregistratoarelor autonome de data (data logger-ele, cum le numim în jargon profesional). Trebuiau descărcate datele culese într-un an calendaristic și mai trebuiau înlocuite și bateriile… Cu alte cuvinte, trebuia parcursă o suprafață mare din Parcul Național Munții Măcinului. Firește, nu numai „per pedes”, ci și cu un automobil pus la dispoziție de administrația ariei protejate amintite. Le ce serveau datele? La elucidarea unor probleme legate de microclimatul zonei, în legătură cu preferințele de habitat ale speciilor protejate prezente aici și cu evoluția pe termen scurt a climei din această parte a Dobrogei…
Hagieni
Episodul descris mai sus se petrecea în vara anului 2007. Studiile au continuat și continua și acum, deși proiectul pentru care fusesem angajați și la care unii dintre noi subscrisesem voluntar, s-a încheiat de mult. Acum o facem pe seama buzunarului propriu. Și nu scriu asta pentru a mă plânge sau pentru a deplânge alegerea făcută de ceilalți colegi ai mei, ci pentru ca, pur și simplu, așa stau lucrurile.
Brotăcel (Hyla arborea) la Fântânița-Murfatlar
Pulsatilla montana var. balcana la Fântânița
Triton dobrogean (Triturus dobrogicus) pe Grindul Chituc
Cum obișnuiesc s-o spun tuturor celor care mă întreaba de ce m-am facut biolog, asta este o profesie din care nu te îmbogățești. Poți însă trăi decent atâta timp cât înțelegi să ramâi vertical și să nu te înclini în fața presiunilor economice de tot felul. Cineva ilustrase conceptul acesta mult mai plastic. Spunea, referindu-se la tot ce se întâmplă în prezent cu breasla noastră: „Atâta timp cât nu te prostituezi cerebral, cât timp te poți privi în oglindă fără să simți nevoia imperioasă de a te lua la palme și atâta timp cât poți pune liniștit capul pe perna, e OK. Dacă însă cedezi în fața presiunii banului pe care ți-l flutură pe la nas tot soiul de investitori care încerca să te convingă să-ți pui semnătura pe documente care să ateste că ceea ce vor să construiască ei în sanctuarele Mamei Natura este inofensiv, nu mai e OK deloc. Atunci deja ai trecut Rubiconul și te situezi într-o altă categorie.” Și tot din păcate, puțini biologi și ecologi rezistă. După umila mea părere, aceste profesii sunt făcute pentru cei care înțeleg să nu-și ucidă visele. Pentru cei care cred cu tărie că „cineva trebuie s-o facă și pe asta”, și că trebuie s-o facă bine.
Dumbrăveni
Șorecar împușcat, la Dumbrăveni
Orchis simia la Dumbrăveni
Șarpe rău (Dolichopis caspius) la Dumbrăveni
Termoecologie la țestoase, la Dumbrăveni
Destul cu teoria! Cine suntem noi? Biologi, ecologi, cercetători cadre titulare sau asociate ale Departamentului de Științe Naturale al Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole a Universității „Ovidius” din Constanța. Pe scurt „echipa”, iar pe „lung” membrii Centrului de Documentare pentru Studiul Biodiversității (C.D.S.B.). Am început activitatea undeva pe la începutul secolului, mai exact în anul 2000 când C.D.S.B. a fost înfiinţat, în cadrul unui contract între Facultatea de Știinţe ale Naturii din cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa şi Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa pe de-o parte şi Agenţia Olandeză de Mediu – D.C.M.R. şi firma I.W.A.C.O. Consultants for Water Management pe de alta, în cadrul programului APM 2000. La început obiectivele principale au fost legate de realizarea şi aducerea la zi a unei baze de date – inclusiv în format electronic – privind biodiversitatea marină şi biodiversitatea terestră a Dobrogei (continuând proiectele demarate cu aproape 10 ani în urmă în această direcţie); studierea speciilor de nevertebrate nou pătrunse în Marea Neagră, ecologia lor şi impactul asupra speciilor şi asociaţiilor de organisme autohtone. Ulterior s-au adăugat și monitorizarea stării ecologice a unor arii protejate din Dobrogea continetală. În paralel cu activitatea de cercetare s-a început o colaborare intensă cu autorităţile locale, cu organizaţii nonguvernamentale şi cu mass-media în vederea conştientizării publicului larg asupra problemelor pe care le ridică conservarea biodiversităţii. S-a început așadar cu ceea ce era oarecum emblematic pentru Universitatea de la Marea Neagra și anume biodiversitatea marină. Datorită numărului mult mai mare de taxoni (specii) tereștii ca şi a faptului că un număr însemnat de grupe taxonomice terestre nu a beneficiat de studii sistematice în România şi în Dobrogea, inventarierea biodiversităţii terestre a devenit încet, dar sigur principala activitate a echipei. Și nu numai inventariere, dar și evaluarea la nivel regional a statutului de conservare.
Șorecar (Buteo buteo) – roadkill, ucis pe șosea
Shabla
Șarpe de casă (Natrix natrix) la Durankulak
Răsărit la Kavarna
Yailata
Nu am sa înșir aici pe toți aceia care fac sau au făcut parte din echipă. Cine vrea să afle nume, le găsește aici: http://www.stiintele-naturii.ro/centrul-de-documentare-pentru-studiul-biodiversitatii . Este de ajuns să precizez că niciuna dintre aceste persoane nu este activă pe forumurile de profil, unde oameni instruiți, unii dintre ei chiar specialiști, dar și „slalomiști” prin problematica de mediu, își dau cu părerea și uneori o fac chiar foarte vehement uitând de regulile bunei cuviințe sau de demnitatea profesională (atunci când ea exista). Oamenii „echipei” de regulă fac. Sunt atât de multe de făcut încât nu au timp fizic să se angajeze în discuții furtunoase, dar din păcate sterile, în mediul virtual.
Veriga Dăeni, ianuarie 2012
Gura Dobrogei, ianuarie 2012
Fotografierea liliecilor în zona Gura Dobrogei
Lilieci comuni mari (Myotis myotis) la Peștera Liliecilor din Dobrogea
Și ce anume am făcut noi până acum concret? Am lucrat la fundamentarea științifică a unui parc național, la îmbunătățirea măsurilor de management al altor două, am semnalat în premieră prezența unor specii noi pentru România, am lucrat în proiecte transfrontaliere ce vizau conservarea biodiversității în habitate foarte vulnerabile, am participat la mai multe proiecte în cadrul POS-Mediu în mai toate zonele țării și, una peste alta, am petrecut multe mii de ore în teren încercând să acumulăm date științifice pentru a vedea unde și mai ales cum trebuie acționat pentru a păstra cât mai mult din ceea ce numim capital natural.
Montare de capcane Barber în Defileul Jiului
Priopcea, după incendiul din august 2006
Țestoase arse
În mod sigur mi-au scăpat din vedere multe din activitățile membrilor echipei. Au fost și sunt multe, iar volumul de informații acumulate în timp este de-a dreptul uriaș. De multe ori primim solicitări din partea mediului economic pentru a lucra ca experți în cadrul diferitelor programe de monitorizare în arii protejate sau în proximitatea acestora. Proiectele vizează întotdeauna obiective industriale cu potențial impact negativ asupra biodiversității. Și da, fără a trece Rubiconul, participăm uneori și la așa ceva, având drept singură motivație faptul că, dacă tot va fi să fie făcute aceste studii, măcar să fie făcute de oameni care chiar știu bine „cu ce se mănâncă” monitorizarea diferitelor grupe taxonomice și chiar pot identifica corect potențialele probleme și pot decide ce măsuri trebuie luate pentru diminuarea sau chiar înlăturarea efectelor negative asupra componentelor biodiversității. Și nu ma pot abține aici să nu fac un alt comentariu: Atâta timp cât interesele economice în România vor dicta ce, cum și unde se construiește sau se exploatează, în mod sigur, într-o forma sau alta se va face intervenția. Este o problema pe care unii chiar nu o înțeleg: ei speră că facând zgomot și agitând pancarte și strigând lozinci vor împiedica una sau alta. Astfel de acțiuni nu au avut până acum efecte notabile în țara noastră și, probabil, nici nu vor avea. Cel mult pot întârzia un pic lucrurile, dar atât. Dată fiind această situație, celor care se ocupă în mod direct și activ de conservarea biodiversității le revine cel mai greu rol. Acela de a acționa concret și a fundamenta științific, nelăsând loc de echivoc, potențialul impact al unor asemenea proiecte asupra componentelor capitalului natural. Și tot ei sunt aceia care trebuie să stabilească măsurile ce se impun pentru diminuarea sau (acolo unde este posibil) înlăturarea efectelor nocive asupra biodiversității. Restul, adică discuțiile mai mult sau mai puțin sterile pe diferitele forumuri, le lăsăm în seama altora. Cine știe, poate va ieși ceva bun și din asemenea acțiuni… Poate că rezultatul unor astfel de discuții va fi formarea unei conștiințe civice (adică exact ceea ce ne lipsește) și a unei voci puternice a societății civile. Noi însă am ales să acționăm altfel pentru că realizăm că acum, mai mult decât oricând, trebuie acționat concret. Iar asta nu ne prea lasă timp de discuții….
Marian TUDOR, Ph.D
Researcher
Biodiversity Research Laboratory
Department of Natural Sciences, Natural and Agricultural Sciences Faculty
„Ovidius” University of Constanta, Romania
Aleea Universității, nr. 1, Corp B, 900470, Constanța, România
mariantudor04@gmail.com
Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
conservareabiodiversitatii@yahoo.com
Vă mulțumim pentru share!
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii, Biodiversity Research Laboratory, Department of Natural Sciences, Natural and Agricultural Sciences Faculty „Ovidius” University of Constanta, Romania
aliantapentruconservareabiodiversitatii 