Plan de management și campanie de informare, educare și conștientizare
pentru Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos (ROSCI0007). Rezultatele sondajului privind gradul de informare şi conştientizare a populaţiei privind valorile şi semnificaţia sitului Natura 2000 în Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007.
În perioada 10 octombrie – 30 noiembrie 2012, s.c. MC Marketing s.r.l. a realizat un sondaj privind gradul de informare şi conştientizare a populaţiei şi turiştilor privind valorile şi semnificaţia sitului Natura 2000 înainte de demararea campaniei de conştientizare şi la terminarea activităţilor de conştientizare. Sondajul s-a realizat pe baza unui contract cu Organizaţia GeoEcologică ACCENT în cadrul proiectului co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, care se derulează pe baza unui Contract de Finanţare, semnat între Ministerul Mediului și Pădurilor în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 şi Organizaţia GeoEcologică ACCENT drept beneficiar al finanţării. Metoda de cercetare: chestionar. Grup ţintă: din zona comunelor Tuşnad, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni, persoane cu vârsta minimă de 15 ani. Obiectivul sondajului: identificarea nivelului iniţial de informare şi conştientizare a populaţiei.
A fost construit un eşantion aleatoriu din 1100 de persoane, cuprinzând cetăţeni din toate localităţile învecinate sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos ROSCI0007, după cum urmează: Tuşnad Nou, Tuşnad Sat, Vrabia, Cetăţuia, Sânsimion, Sântimbru, Sâncrăieni. Chestionarul a cuprins un număr de 4 variabile independente (despre informaţii generale, demografice) şi 12 întrebări cu variante pre-definite de răspuns şi cu posibilitatea de a face completări proprii la sfârşitul fiecărei întrebări, la punctul „comentariu”.
În urma sondajului, a reieșit faptul că practicile de informare curentă a populaţiei reflectă o imagine complexă asupra interesului locuitorilor faţă de aspecte care au un impact direct asupra vieţii lor, dar şi în ce măsură ştiu să acceseze datele care sunt relevante pentru problemele importante ale comunităţii.
Rezultatele au arătat că: programele, emisiunile TV reprezintă cel mai la îndemână instrument de informare pentru cetăţenii din mediul rural, pentru că un procent de 94,3% din eşantion a bifat această variantă; ziarele sunt frecvent citite în scopul informării de un procent semnificativ dintre săteni – 69,86%; ascultarea radio-ului este, de asemenea, o sursă la care apelează mai mult de jumătate din respondenţi, adică 62,71% din populaţie. Consultarea şi dezbaterea problemelor locale între locuitorii celor 4 comune ocupă un loc mai modest, fiind preferate de 41,81% dintre respondenţi, urmat strâns de Internet (41,36% – lucru care poate însemna că şi în mediul rural sursele mass-media şi electronice de informare şi comunicare tind să surclaseze sau să înlocuiască discuţia faţă în faţă, chiar în comunităţile unde «fiecare se cunoaşte cu fiecare», tendinţă de care orice campanie de informare trebuie să ţină seama, la fel ca şi campaniile de conştientizare ale Custodelui sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos.
Primele trei întrebări s-au referit la gradul de informare a cetăţenilor asupra sitului Natura 2000. A reieșit că majoritatea respondenţilor (66,6%) a auzit termenul de „Sit Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos”, și numai 14,6% cunoaște corect teritoriul de întindere a acestuia, iar gradul de informare despre situaţia actuală e şi mai scăzut, numai 1% din respondenți crede că este bine informat, (54,2%) este foarte puţin informat şi 31,1% nici nu cunoaște subiectul respectiv. Grupul ţintă pentru viitoarele campanii de informare din cadrul proiectului este format din cetăţeni cu vârste între 15-25 ani. În acest moment, un procent de 29,4% din cetățenii aparținând acestei grupe de vârstă nu cunosc subiectul.
Referitor la distribuţia tipurilor de terenuri deţinute de cetăţenii chestionați răspunsurile arată că mai mult de jumătate din respondenţi nu deţine terenuri (63,8%), la restul dominând fâneaţa – 20,2% procent urmat de cel al proprietarilor care deţin terenuri din ambele categorii (arabil şi fâneaţă) – 7,9% şi de al celor care deţin numai terenuri arabile – 7,8%. Referitor la cunoştinţele generale ale respondenţilor despre situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, respondenţii trebuiau să enumere rezervaţiile botanice din interiorul sitului care sunt localizate în apropierea satelor. Credibilitatea întrebării era evidenţiată prin faptul că respondenţii trebuiau să enumere rezervaţiile pe care le cunosc şi nu să le recunoască pe cele enumerate în chestionar.
A reieșit că aproape 20% dintre respondenţi nu cunosc rezervaţiile botanice aflate în apropierea comunei unde locuiesc. După enumerarea rezervaţiilor au recunoscut rezervaţiile, numai că nu au fost conştienţi că sunt protejate şi că fac parte din situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos. Cea mai cunoscută rezervație s-a dovedit a fi Mlaştina Borşaros (52,8%), situată în apropierea comunei Sâncrăieni. Aceasta se explică prin faptul că lângă Mlaştina Borşaros există o baie comunală, numită Borşaros, care a fost în trecut des frecventată de săteni, dar şi de turişti. Cetăţenii din comună au mai numit Mlaştina Lucs, fiind o Rezervaţie Naturală importantă în apropierea comunei, dar neenumerată între răspunsuri. Următoarea rezervaţie este Mlaştina Nadaş, în apropierea satului Tuşnad Nou, recunoscută de 35,02% dintre respondenţi. La Mlaştina Nadaş se află la fel o baie comunală cu apă minerală, de aceea este cunoscută de mulţi respondenţi. Celelalte patru mlaştini (Valea de Mijloc, Benes, Csemo şi Nyirkert) sunt aproape la fel de cunoscute în rândul cetăţenilor, după cum urmează (respectiv): 13,3%, 13,2%, 13,3%, 14,3%. Faptul că Mlaştinile care atrag oameni prin anumite beneficii sunt cunoscute şi poate respectate mai mult, sugerează faptul cu trebuie promovate şi celelalte mlaştini sau poate valorificate pentru săteni, pentru ca ele să capete o poziţie mai bună în conştiinţa oamenilor.
Referitor la cunoştinţele generale ale sătenilor despre speciile protejate în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, în Formularul Standard al sitului sunt enumerate speciile protejate din Directiva Habitate 92/43/CEE cu ajutorul cărora a fost desemnat situl. În lista răspunsurilor posibile au fost adăugate specii care apar în Formularul Standard al sitului, dar şi specii care nu sunt în formular. Astfel, corespondentul trebuia să aleagă din lista enumerată speciile pe care el/ea le considera ca fiind protejate în sit. Răspunsurile corecte la speciile protejate au fost: a. Ligularia sibirica (Curechiul de munte), c. Cottus gobio (Zglăvoaca), e. Canis lupus (Lupul) şi f. Myotis blythii (Liliacul comun mic). Respondenţii au adăugat următoarele specii pe care ei le considerau protejate şi nu au apărut pe listă: Ursus arctos (Usrul brun) – răspuns bun, se află pe listă, Betula nana (mesteacăn pitic) – specie protejată şi se află în mlaştinile sitului, dar nu apare pe lista speciilor protejate Natura 2000, Fritillaria meleagris (lalea pestriţă) – specie protejată şi se întâlnește pe luncile umede ale sitului, dar nu apare pe lista speciilor protejate Natura 2000, Ardea cinerea (strâncul cenuşiu) – nu este specie protejată.
Astfel, a reieșit că, într-un procent destul de semnificativ (25,97%), respondenții nu au ştiut care sunt speciile protejate dintre cele enumerate. Acest rezultat a arătat că cetăţenii nu au suficiente informaţii privind speciile protejate în teritoriul ariilor protejate aflate în imediata apropiere a comunelor. Dintre răspunsurile corecte la această întrebare, liliacul este cel mai popular și a fost ales de 36,4% dintre respondenţi, urmat de curechiul de munte – 22,1%, lupul – 20,7% şi de cea mai puţin cunoscută specie – zglăvoaca – 17,9%. Aproape jumătate din respondenţi (48,3%) crede că este importantă o evaluare a biodiversităţii şi a ameninţărilor asupra speciilor şi habitatelor, iar 38,3% dintre respondenți cred că sunt importante activităţile de conservare conform Directivei Habitate şi a legislaţiei naţionale. Cea mai simplă variantă de răspuns a fost varianta a., ales de 28,6% dintre cei chestionaţi. Respondenţii au afirmat în cele mai multe cazuri, că ar fi o schimbare majoră, dacă produsele realizate în zonă s-ar putea valorifica pe o scară mai largă. După dezvoltarea turismului ecologic a urmat ca ordine a imoportanței realizarea şi vânzarea produselor tradiţionale sub o marcă distinctă (27,6%).
Aproape toţi respondenţii au ales varianta de depozitare ilegală a deşeurilor (90,7%), ca fiind problema majoră şi nu numai în cazul zonelor protejate, ci şi în toată zona Bazinului Ciucului de Jos. Alte probleme menționate au fost: cea a arderii terenurilor şi miriştilor (87,6%), care constituie contravenţie sau infracţiune şi se sancţionează cu amendă sau cu închisoare; păşunatul neadecvat/ suprapăşunatul (68,6%) şi braconajul (51,5%), ambele reprezintă probleme majore după părerea respondenţilor. Din cauza turismului foarte slab dezvoltat în această zonă, problematica turismului necontrolat nu reprezintă un factor periculos, numai 26,3% din populaţia chestionată a bifat această variantă.
În urma sondajului, reiese și faptul că scăderea nivelului pânzei freatice (36,2%) prin canalizare, regularizare, dragări nu este un factor ameninţător major, după părerea populaţiei chestionate. Cetăţenii sunt de părere că vremea foarte caldă şi lipsa precipitaţiilor este motivul scăderii nivelului pânzei freatice sau cred că regularizarea râurilor este o soluţie împotriva inundării şi nu se gândesc la consecinţele care pun în pericol speciile şi habitatele din teritoriile protejate. Acest rezultat sugerează necesitatea conştientizării populaţiei asupra efectelor negative ale canalizării şi regularizării, deoarece problema de bază a sitului este desecarea zonelor umede în urma acestor activităţi. Campania de regularizare şi betonare a autorităţilor interesate şi-a atins scopul, cetăţenii votează desecarea zonelor umede în schimbul menţinerii nivelului pânzei freatice, care aduce culturi mai bogate.
Referitor la întrebarea dacă cetăţenii sunt conştienţi că stoparea acţiunilor care ameninţă speciile, habitatele şi întreaga zonă protejată, are o influenţă pozitivă asupra vieţii lor şi al consătenilor, mai mult de jumătate din respondenţi (67,9%) sunt conştienţi că stoparea acestor acţiuni ar fi un lucru pozitiv în viaţa lor şi nu numai. 8,6% sunt de părerea că nu s-ar schimba nimic în viaţa lor cu dispariţia factorilor care pun în pericol speciile şi habitatele din sit, iar 23,3% nu au o părere clară asupra acestei situaţii. Dacă analizăm procentele din perspectiva grupelor de vârstă aflăm, că grupa în care respondenţii au între 15-25 de ani este cea mai pesimistă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea vieţii lor personale prin stoparea acţiunilor care ameninţă natura (numai 15% au bifat da, 30,2% nu, iar 32,9% nu ştiu). Grupa este una foarte importantă, pentru cei care au între 15 şi 25 de ani, fac liceul şi studiile postliceale, adică este stratul de public care se află în faza de şcolarizare.
Dacă nu se iau măsuri informative și educative pentru a schimba mentalitățile tinerilor în ceea ce priveşte conservarea mediului pentru o viaţă mai sănătoasă, în viitor va fi foarte greu de tratat relaţia om-natură în managementul sitului Natura 2000. Restul grupelor au obţinut un procentaj echilibrat, care înseamnă că nu există o rezistenţă clară împotriva ideii, iar în cursul campaniei convingerea celor care nu cred, se poate schimba prin exemple şi printr-un management adecvat.
Dacă analizăm rezultatul din perspectiva comunelor, ne dăm seama că există diferenţe majore între nivele de cunoaștere referitoare la calitatea vieţii non-materiale între comunele interesate. Pe primul loc se află comuna Sâncrăieni, unde 90,2% dintre repondenți cred că stoparea activităţilor dăunătoare naturii va aduce un plus calităţii vieţii sătenilor, urmat strâns de comuna Tuşnad, unde 87% dintre cei chestionaţi cred acelaşi lucru. În schimb, în comunele Sânsimion şi Sântimbru, s-au atins procente mult mai scăzute 54,4%, respectiv 35,7%. Rezultatul sugerează că în aceste comune unde procentajul este mult mai scăzut, campania de conştientizare trebuie să fie mult mai pronunţată.
Arderea miriştilor, stufului sau a vegetaţiei ierboase, fiind o problemă majoră în ultimele ani în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, această întrebare s-a referit la nivelul de informare a cetăţenilor asupra sancţiunilor în cazul încălcării legii. Întrebarea era formulată pe baza legislaţiei în vigoare, deci era o informaţie liberă şi accesibilă pentru toată ţara. Necunoaşterea legii nu este o scuză pentru cei care o încalcă. Mai ales pentru cei care sunt afectaţi direct, adică cei care lucrează în agricultură și au terenuri de diferite categorii. Jumătate din cei care au răspuns „da”, nu au auzit despre pedeapsa cu închisoare, dar sancţionarea cu diferite amenzi era adusă la cunoştinţa cetăţenilor cu ajutorul avertismentelor afişate în sate de către primăriile locale şi cu ajutorul articolelor publicate în ziare. Cei care au răspuns „nu”, sunt mai ales persoane tinere, care încă nu se ocupă cu agricultură, sau nu sunt interesate de acest subiect.
La întrebarea referitoare la verificarea spiritului de voluntar al persoanelor în diminuarea activităţilor cu caracter negativ derulate în situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, ca şi reprezentanţi ai comunităţii locale, a reieșit clar că populaţia chestionată este dispusă să asiste la astfel de activităţi, 62,2% au răspuns afirmativ la această întrebare, iar 37,7% nu doresc să participe în stoparea acţiunilor negative, cauza fiind fie vârsta respondenţilor fie lipsa de timp (în cazul persoanelor de vârstă mijlocie). 136 de persoane vârstnice nu vor să participe la astfel de acţiuni, iar 114 de persoane din vârsta mijlocie, de asemenea. În cazul tinerilor nepăsarea sau pasivitatea față de astfel de acţiuni este bazată pe necunoaşterea lor și neasumarea responsabilităţii unor astfel de activităţi. În mai multe cazuri mesajul tinerilor era clar: nu sunt interesați de acest subiect. Faptul că tinerii între 15-25 ani reprezintă numai 12,4 % din totalul respondenţilor care sunt dispuşi să ajute în stoparea activităţilor negative derulate în apropierea comunităţiilor unde locuiesc, este deprimant, dar cu vârsta creşte şi numărul voluntarilor potenţiali între 26 şi 60 de ani.
Dacă analizăm rezultatul din perspectiva comunelor aflăm că pe primul loc al voluntariatului de află comuna Săncrăieni cu 84,0%. Respondenții din celelalte comune nu sunt atât de dispuşi pentru a participa la stoparea activităţilor negative ca şi reprezentanţi al comunităţii locale. Comuna în care a fost respinsă ideea în cel mai mare procentaj este comuna Sânsimion unde peste jumătate dintre cei chestionaţi (53,5%) nu vor să participe într-o astfel de acţiune. Campania proiectului trebuie să vizeze aceste comune unde interesul oamenilor este scăzut în ceea ce priveşte problemele ariei naturale, dar şi în ceea ce priveşte activităţile individuale care cumulate reprezintă comunitatea din care individul face parte. Aceasta poate să reflecte şi o problemă socială în acele comune, nu neapărat indiferenţa faţă de situl Natura 2000.
Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos (ROSCI0007), se întinde pe o suprafaţă de 2.693 ha și se află în Regiunea 7 Centru, în judeţul Harghita. Din punct de vedere al distribuției teritoriale pe localități, situl este distribuit după cum urmează: Miercurea-Ciuc <1%, Sâncrăieni 4%, Sânsimion 19%, Sântimbru 6%, Tuşnad 11%, fiind traversat de râul Olt. Situl include 6 rezervaţii naturale ocrotite pe baza Hotărârii nr. 195/ 2005 a Consiliului Judeţean Harghita, şi a Legii nr. 5/2000: Mlaştina Valea de Mijloc – 4 ha, Mlaştina Beneş – 4 ha, Mlaştina Borşaros – Sâncrăieni – 1 ha, Mlaştina Csemo- Vrabia – 5 ha, Mlaștina Nyirkert – 4 ha, Mlaştina Nadas – 4 ha. Terenurile din aria proiectului sunt în marea lor majoritate în proprietatea privată a persoanelor fizice din comunele implicate. Speciile de floră şi faună protejate pe plan naţional care sunt enumerate în formularul standard a sitului sunt: ochii şoricelului (Saxifraga hirculus), Angelica de baltă (Angelica palustris), curechiul de munte (Ligularia sibirica), turiţa mare (Agrimonia pilosa), zglăvoaca (Cottus gobio), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), liliacul comun mic (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis) și două specii de melci (Vertigo angustior şi Vertigo moulinsiana). Habitatele protejate sunt: păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), pajişti aluviale din Cnidion dubii, pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat), mlaştini alcaline. Speciile şi habitatele sunt enumerate în Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC.
Mai multe informații:
Organizația GeoEcologică ACCENT
Pilbáth G. Attila – manager proiect
Mobil: 0723 357 650
E-mail: a.pilbath@yahoo.com
Unitatea de Implementare a Proiectului – UIP
Str. Cloşca Nr. 31, Braşov, cod: 500040
E-mail: info@ogaccent.ro
Web: http://www.ogaccent.ro
http://www.eco.turism.ro
Tel.: 0371 119 960
Fax: 0372 872 045
Pentru a vă înscrie pe lista de discuții Conservarea Biodiversității puteți accesa:
http://tech.groups.yahoo.com/group/conservarea_biodiversitatii/
conservareabiodiversitatii@yahoo.com
Vă mulțumim pentru share!
© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii, Organizația GeoEcologică Accent
aliantapentruconservareabiodiversitatii 