ACB – Împreună pentru Dunăre și sturioni

Felicitări pentru iniţiativă şi pentru site-ul ACB!

Sunteţi unul dintre puţinele grupuri care, prin numărul mare de membri şi organizaţii reunite, ar putea aduce într-adevăr o schimbare pozitivă pentru conservarea mediului în România. Sunteţi printre puţinii care conştientizează că adevarata valoare a bogăţiilor naturale este mai presus de cei câţiva lei obtinuţi din vânzarea resurselor şi care realizează impactul ireversibil al deteriorării mediului asupra societăţii româneşti. Şi, de asemenea, sunteţi printre puţinii „avocați” care ar putea aduce argumente în favoarea mediului atunci când nimeni altcineva nu o poate face… Singură, natura nu işi poate pleda cauza, are nevoie de ajutorul nostru ca să se poată apăra.

Dacă până acum s-a mers pe principiul „business as usual”, criza economică a adus în prim plan faptul că dezvoltarea economică are un orizont limitat dacă resursele sunt exploatate până la epuizare şi nu se aduce nimic în schimb… De aceea, în prezent, în state ca Germania, Olanda, Franţa, Marea Britanie, conservarea naturii are un rol mult mai important decât în România. Ei au conştientizat deja care este rolul mediului, şi acum încearcă să protejeze/ restaureze ce se mai poate din biodiversitatea pe care au pierdut-o…

Poate că acum 10 ani ar fi părut imposibil, dar în prezent, acesta este trendul care se doreşte a fi urmat inclusiv în Regiunea Dunării: dezvoltarea economică să ţină cont de protecţia mediului, iar proiectele care sunt dezvoltate să includă studii profesioniste de evaluare a impactului şi măsuri preventive/ compensatorii reale pentru ca impactul asupra mediului să poată fi diminuat cât mai mult.

În România, din păcate, lucrurile se îndreaptă încă într-o direcţie greşită… aceeaşi pe care au urmat-o şi societăţile industrializate din vest acum 50 de ani, şi care s-a dovedit a fi un drum înfundat… Putem repeta aceleaşi greşeli, sau putem fi mai înţelepţi, încercând să învăţam din greşelile făcute deja de alţii, pentru a ne găsi propriul drum, mai bun…

Dar singurii care ar putea iniţia o schimbare pozitivă suntem noi… cei care înţelegem riscurile, cei care putem propune soluţii corecte de realizare a proiectelor, cei care ar putea pleda în favoarea ecosistemelor vizate şi a le prezenta adevarata valoare. E adevărat că o singură floare nu aduce primăvara, dar grupul acesta include deja cateva mii, care ar putea deveni exemple de urmat şi formatori de opinie pro-natura ale celor cu care venim în contact, iar Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii ar putea începe crearea unei atitutidini noi a societăţii civile, în favoarea protecţiei mediului şi a valorilor naturale de care încă mai dispunem în România. Sunt convinsă că am găsi susţinere în rândul tinerilor. Ei sunt mult mai entuziaşti şi mai puţin înclinaţi către compromisurile majore pe care adulţii par să le accepte zi de zi. Este păcat să nu încercăm. Țările din jurul nostru dispun de zeci de forumuri şi NGO-uri de mediu care militează pentru conservarea naturii – şi cu ajutorul lor sunt salvate păduri, râuri, peşteri, arii protejate… Fiecare zonă valoroasă pentru biodiversitate merită şi trebuie să fie apărată. În Hainburg (Austria), ceea ce a început ca o nouă hidrocentrală pe Dunăre în anii 80, a sfârşit în 1984 prin stoparea proiectului datorită opoziţiei publice şi declararea zonei, în 1996, ca Parcul Naţional Donau Auen… iar exemplele pot continua.

Cred că numai împreună putem crea acea masă critică de care este nevoie ca să putem proteja cu adevărat valorile naturale de care mai dispunem în Romania. Cu toţii am încercat, în felul nostru, să salvăm ceva drag – pornind de la o specie şi habitatele vitale de care are nevoie, şi terminând cu o arie protejată – şi suntem conştienţi că efortul necesar este uriaş… cu toate acestea, nutresc speranţa că dacă vom reuşi să ne coordonăm eforturile, vom avea mai mult succes… Putem învăţa din experienţa altor ţări, unde societatea civilă reprezintă o forţă capabilă să stopeze proiectele cu impact major negativ… În România, Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii ar putea reprezenta acea voce care să aibă drept de veto în cazul abuzurilor asupra mediului… Cei care doriţi să încercăm să schimbăm lucrurile, aveţi ocazia de a vă implica, a ne armoniza mişcările şi a încerca să prevenim, pe cât posibil, dezastrele ecologice… Formularea unor opinii profesionale din partea ACB, sugerarea unor eventuale măsuri alternative, dorinţa de colaborare pentru a găsi soluţii mai puţin dăunătoare mediului, iniţierea unei atitudini pro-natura în jurul nostru – toate pot reprezenta un pas mic pentru noi, dar mare pentru natura din România… Ea nu se poate apara… dar stă în puterea noastră, ca experţi de mediu, să pledăm în favoarea ei… iar dacă vocile noastre se reunesc, efectul va fi cu atât mai puternic… Aceasta ar fi menirea Alianţei pentru Conservarea Biodiversităţii… De noi depinde ca această Alianţa să îşi poată împlini menirea pentru care a fost creată, pentru ca mediul din România să poată avea o voce puternică în apărarea sa. Ca entităţi separate nu avem mari şanse de reuşită, dar împreună putem reprezenta o forţă.

Cu speranţa că împreună vom putea schimba lucrurile în bine şi cu rugămintea de a trimite mesajul mai departe către cei care credeţi că ar putea dori să participe în această Alianţă, vă doresc ca anul 2013 să vă aducă multe bucurii şi împliniri… iar prin voi, Alianţa să devină un partener puternic în sprijinul conservării naturii.

Cristina Sandu

Dr. Cristina Sandu
Coordonator Danube Sturgeon Task Force
http://www.dstf.eu
Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română
Splaiul Independentei nr.296, sect.6, 060031
Tel: +4021.223.90.72
Fax: +4021.221.90.71
E-mail: sanducri@yahoo.com
International Association for Danube Research
Wilhering, Austria
http://www.iad.gs

Danube Sturgeon Task Force, înfiinţată în ianuarie 2012 cu sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (Aria Prioritară 6 – Biodiversitate) şi al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) urmăreşte implementarea Planului de Acţiune pentru Conservarea Sturionilor din bazinul Dunării, adoptat în anul 2005 în cadrul Convenţiei de la Berna, care prevede o abordare integrativă a măsurilor de protecţie a mediului alături de măsuri de dezvoltare socio-economică a comunităţilor situate de-a lungul Dunării. Strategia pentru implementarea planului Sturgeon 2020, în prezent în curs de elaborare, include măsuri pentru conservarea habitatelor sturionilor, protejarea populaţiilor sălbatice, crearea de crescătorii pentru satisfacerea cerinţei de caviar, crearea unor alternative economice pentru comunităţile de pescari, dezvoltarea eco-turismului şi a educaţiei ecologice, măsuri pentru combaterea braconajului, implementarea legislaţiei europene, întărirea capacităţii administrative, etc., aceste măsuri necesitând o strânsă colaborare cu toate ariile prioritare din cadrul SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării).

© Alianţa pentru Conservarea Biodiversităţii, Dr. Cristina Sandu –
Coordonator Danube Sturgeon Task Force